Muzeul Trovantilor Din Costesti din Costesti Judetul Valcea
Obiective turistice din Judetul Valcea
Cazare in depresiunea Intorsura Buzaului si in Romania www.cazare.intorsura.ro

Cazare in depresiunea Intorsura Buzaului si in Romania

Adauga unitate
Nu distruge mediul inconjurator! Pastreaza natura curata!

Obiective turistice din Costesti

Selectare rapida
Cazare
Pe judete
Pe localitati
Dupa tipul unitatii









Arata prietenilor
Cauta obiectiv turistic in judetul

Obiective turistice > Muzeul Trovantilor Din Costesti - Costesti > Judetul Valcea > Costesti

MUZEUL TROVANTILOR DIN COSTESTI - COSTESTI


Cu 6 milioane de ani inaintea nasterii marelui sculptor Constantin Brancusi, natura isi crea, nu departe de locul lui natal, propriile „Domnisoare Pogany”. Li se spune trovanti, dar numele care s-a incetatenit in randul localnicilor este „pietre care cresc”.


O lume de piatra

In apropiere de drumul care leaga Ramnicu Valcea de Targu Jiu, in comuna valceana Costesti, natura a creat unele dintre cele mai surprinzatoare sculpturi de piatra. Forme bizare, milimetrice sau de dimensiunea unui om, continua sa iasa la iveala pe masura ce oamenii exploateaza nisipul din cariera. In jurul balatrucilor sau dorobantilor, cum ii mai numesc localnicii, s-a tesut un adevarat folclor: unii spun ca bolovanii ar avea origini supranaturale, altii ca ar fi marturii ale existentei unor civilizatii extraterestre superioare. Cert e ca nici oamenii de stiinta nu au reusit, pana acum, sa desluseasca in totalitate misterul formarii trovantilor, si tot ce pot face, deocamdata, este sa emita ipoteze pe care sa incerce sa le verifice in laborator. Ei sustin că formatiunile, numite in literatura de specialitate si concretiuni grezoase, ar avea peste 6 milioane de ani vechime si ar fi aparut datorita unor cimentari locale ale nisipului, posibil pe fondul unei activitati seismice.

De lumea plina de mister a trovantilor se ocupa Asociatia Kogayon, care administreaza, la Costesti, singurul muzeu din lume dedicat trovantilor. Aici sunt expuse, in aer liber, pe o suprafata de un hectar, peste o suta de sculpturi ale naturii. Presedintele Asociatiei Kogayon, drd. Florin Stoican, povesteste ca „la Costeşti apar, pe un spatiu restrans, trovanti foarte diferiti ca forma, compozitie si marime”. Formatiunile valcene se abat usor de la regula generală: pe suprafata celor foarte mari „cresc”, parca, pietre mai mici. Trovantii de aici nu sunt insa singurii din tara. Astfel de pietre se gasesc si pe Dealul Feleacului (jud. Cluj), pe teritoriul satului Casolt (Sibiu), in Muntii Buzaului, dar si in Hasdat (Hunedoara). Scopul principalul al Rezervatiei Naturale Muzeul Trovantilor, spune drd. Florin Stoican, este protejarea acestor fomatiuni geologice: „In trecut, unii trovanti au fost folositi, probabil, si ca piatra de constructii. Acum, ei nu mai sunt in pericol. Exista legi care ne permit sa luam masuri”. De altfel, aproape jumatate din bugetul proiectului este folosit pentru a-i ajuta pe turisti sa inteleaga importanta protejarii acestor pietre.
Trovantii, realmente „pietre care cresc”?

Localnicii au parerile lor in privinta trovantilor, pe care ii numesc si „pietre vii”. Unii sustin cu tarie ca dupa o ploaie mai lunga din nisipul umed rasar mici trovanti, iar pietrele de dimensiuni mai mari efectiv cresc. Specialistii nu au confirmat acest mit: „In lumea minerala, numai cristalele cresc. Trovantii sunt, practic, o adunatura de pietricele de diferite marimi, de la submilimetrice, pana la centimetrice, legate intre ele printr-un ciment carbonatic. Adica, o gresie sau un conglomerat, in functie de dimensiunile pietricelelor”, sustine drd. Florin Stoican, in opinia caruia „povestea cu cresterea e nerealista. Putem spune, chiar, ca trovantii se micsoreaza, din cauza proceselor naturale de eroziune”.


Un fenomen care fascineaza o lume intreaga

Din Romania si pana in Noua Zeelanda, din Antarctica si pana in Groenlanda, trovantii starnesc uimire si admiratie. Desi sunt usor de recunoscut chiar si de nespecialisti, ei difera mult ca marime, culoare ori consistenta si pot avea forme dintre cele mai diverse, de pilda sfera, disc, cilidru... Interesante sunt pietrele sferice rosii din Parcul National Theodore Roosevelt, situat in Dakota de Nord, SUA, colorate astfel datorita faptului ca au in compozitia lor fier. Desi ating pana la 3 metri diametru, concretiunile de aici pot fi considerate pitice pe langa cele din depresiunea Faiyum, din Egipt, care ajung pana la 9 metri si par a fi cele mai mari din lume. Concretiuni grezoase mai sunt intalnite si in Africa de Sud, China, Australia, Mexic, Argentina, Peru, Rusia, Kazahstan, Spania, Franta sau Cehia. Americanii au trovantii lor in Colorado, Wyoming, California, Arkansas, Montana sau New York.


FACTS

Cuvantul „concretiune” are origini latine: „con” inseamna impreuna, iar „cresco”, a creste.
Termenul de „trovant” este specific literaturii noastre geologice si a aparut prima data in 1907 in lucrarea „Tertiarul din Oltenia” a naturalistului Gheorghe Murgoci.
Geologii spun ca doua au fost conditiile necesare formarii trovantilor: existenta unor sedimente nisipoase si prezenta unor fluide carbonatice.
Datorita aspectului neobisnuit, concretiunile grezoase erau considerate de oameni simpli din mai multe colturi ale lumii oua de dinozaur.
Ardelenii asezau uneori trovantii in cimitire, la capataiele mormintelor celor dragi.
Unii artisti vizuali sustin ca trovantii ar fi putut fi o sursa de inspiratie pentru cel mai mare sculptor român, Constantin Brancusi, nascut la Hobita, in judetul Gorj, la mica distanta de Costesti. Ei aduc ca argument asemanarile dintre trovanti si unele opere ale maestrului.
Muzeul Trovantilor a fost infiintat in 1996 de un colectiv al Facultatii de Geologie si Geofizica Bucuresti – Societatea pentru Protectia Mediului Geologic. Din 2006, el s-a transformat in Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor si a intrat sub tutela Asociatiei Kogayon, care il ingrijeste din resurse proprii, cu sprijinul voluntarilor.
Muzeul Trovantilor se afla la 38 km de Ramnicu Valcea si la 8 km de Horezu. Vizitarea lui este gratuita.


Sursa: descopera.ro




Sunt stranii, bizare, au forme sferice, elipsoidale ori au aspectul cifrei opt. Au marimi diferite, de la cativa centimetri pana la cativa metri. „Se nasc” intr-un deal nisipos, se desprind dintr-o rapa si cad intr-o vale. Sunt pietrele din comuna valceana Costesti, denumite stiintific trovanti.

Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor din comuna Costesti, judetul Valcea, a fost infiintata prin HG nr. 1581/2005 si este administrata de Asociatia Kogayon, organizatie nonguvernamentala de protectie a mediului care are sediul in localitate. Rezervatia este situata in sudul comunei, langa Drumul National 67 Ramnicu Valcea-Targu Jiu. Are o suprafata de 1,1 hectare si a fost constituita ca rezervatie geologica. „Muzeul e arie protejata. Noi ne ocupam de administrarea parcului de cand a fost infiintat si am semnat un contract cu Agentia pentru Protectia Mediului in acest sens. Am delimitat rezervatia naturala, am securizat accesul masinilor in zona cu o bariera, am montat un panou in care sunt trecute informatii cu privire la parc, bancute si cosuri de gunoi. Am mers in zona si cu cateva grupuri de copii carora le-am prezentat trovantii si le-am explicat de ce trebuie sa protejam natura”, a explicat Florin Stoican, presedintele Asociatiei Kogayon.

Trovanti pot fi intalniti in mai multe zone din Romania, dar cei de la Costesti impresioneaza prin diversitatea formelor. „Costestiul e singurul loc din Europa unde a fost amenajat un parc pentru aceste formatiuni geologice. Trovantii de aici sunt impresionanti prin dimensiunea lor, de la doi-trei centimetri pana la aproximativ cinci metri, dar si prin forma lor”, a spus presedintele Asociatiei Kogayon.


Formati intr-o delta, in urma cu 6,5 milioane de ani

Termenul „trovant” este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de Gh. Murgoci in lucrarea „Tertiarul din Oltenia, 1907”. Trovantii sau concretiunile grezoase reprezinta cimentari locale in masa nisipurilor ce le contin, iar secretia neuniforma a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare.

In Miocenul superior (Moetian inferior – acum 6,5 milioane de ani), in zona in care sunt azi trovantii era un bazin de sedimentare – o delta. Depozitul de nisip din care ies azi trovantii s-a format prin depunerea succesiva a materialului transportat de rauri de pe continent. Odata cu aceste sedimente din apa s-au depus si produsi chimici (carbonati), in exces. Peste primele nisipuri s-au asezat alte sedimente, care le-au presat, apa eliminandu-se prin golurile ramase intre particule, iar granulele s-au tasat. Daca intre nisipuri se acumuleaza o cantitate suficienta de carbonati, prin cimentare ia nastere o gresie. „S-au facut numeroase studii pe acesti trovanti si inca se fac. Se stie ca s-au format din straturi de nisip prin care au circulat solutii incarcate cu carbonat de calciu, care a dus la formarea unei gresii. Ca roca, trovantii sunt o gresie silicoasa”, a declarat Florin Stoican. Majoritatea trovantilor au forma sferica si elipsoidala, iar cei care sunt uniti au aspectul cifrei opt. Cei mai frumosi sunt cei formati din mai multe elemente sferice.

Sursa: valceaturistica.ro descopera.ro


Obiective turistice in localitatea Costesti

Muzeul Trovantilor Din Costesti > Costesti
Cu 6 milioane de ani inaintea nasterii marelui sculptor Constantin Brancusi, natura isi crea, nu departe de locul lui natal, propriile „Domnisoare P ...



Valid XHTML 1.0! Copyright JTI Advertising © 2000 - 2015
Avem 126615 vizitatori unici si
1 utilizator(i) online
Informatiile si datele de pe acest site sunt proprietate a www.cazare.intorsura.ro 
in colaborare cu alti parteneri si nu au dreptul de a fi preluate fara acordul nostru scris. Echipa cazare.intorsura.ro