Dictionar alpin
Reportaje si povestiri turistice
Cazare in depresiunea Intorsura Buzaului si in Romania www.cazare.intorsura.ro

Cazare in depresiunea Intorsura Buzaului si in Romania

Adauga unitate
Nu distruge mediul inconjurator! Pastreaza natura curata!

Dictionar alpin - Reportaj turistic

Selectare rapida
Cazare
Pe judete
Pe localitati
Dupa tipul unitatii









Arata prietenilor
Cauta cazare in judetul

<< Inapoi la Reportaje

Dictionar Alpin Pentru cei care doresc sa cunoasca muntele este bine sa cunosca si cateva cuvinte specifice muntelui.
De aceea incercam sa va ajutam cu un dictionar alpin preluat de pe alpinclubbrasov.ro

ABRUPT = Perete stancos, accidentat, foarte inclinat sau vertical; termenul se foloseste si pentru pantele puternic inclinate , dar accesibile.
AC = Stanca izolata, varf de forma ascutita.
ALPIN = Zona cea mai inalta a unui munte, incepand de la 1800 m altitudine
AMONTE = Sensul “spre izvor” pe cursul unei ape sau vai, totdeauna in sus.
ARCADA = Element de relief in forma de arc, intalnit, in general, in zonele calcaroase si rezultand din actiunea apelor meteorice.
ARSITA = Panta de munte lipsita de vegetatie
AVAL = Sensul “spre varsare” pe cursul unei ape sau vai, totdeauna in jos.
AVALANSA = Masa de zapada desprinsa de pe panta unui munte, si deplasata in vale prin rostogolire pe jgheaburi, hornuri si valcele foarte inguste si cu grad mare de inclinatie. Avalansele pornesc in general iarna, dupa ninsori proaspete.
AVEN = Pestera verticala care incepe la suprafata cu un put.
AZIMUT = Unghiul pe care il face directia la un obiectiv fix, la care dorim sa ajungem, cu directia nor 757b19h d, indicata de acul magnetic
BAZIN HIDROGRAFIC = Regiunea din care isi aduna apele un rau.
BATCA = Varf de deal sau de munte nu prea inalt, rotunjit de agentii atmosferici
BIVUAC = Tabara organizata pentru innoptare, fara a folosi cortul.
BLOCATOR = Instrument folosit in speologie pentru urcarea pe coarda. Are calitatea de a se bloca cand asupra lui actioneaza o tractiune in jos si de a culisa cand nu este tractionat.
BRANA (BRAU) (POLITA) = Portiune de o latime variabila, dar in general redusa, care
incinge ca un “brau” versantul unui munte; in general branele sunt ierboase si practicabile pentru mers.
BULBOANA = Adancitura intr-un rau unde apa formeaza un vartej, valtoare, bulboaca
BUNGET = Padure deasa foarte greu de strabatut
CANION = Vale adanca si ingusta, de natura eroziva, cu versanti abrupti si cu fundul ingust, de obicei ocupat in intregime de albia minora.
CARST = Masiv din calcar cu forme specifice de relief nascute prin dizolvarea rocii (pesteri, doline, avene, chei, defilee).
CALDARE = Depresiune circulara cu versante prapastioase, in zona muntilor inalti
CATANI = Zona bolovanoasa, arida
CHEI = Despicatura adanca, avand peretii inalti si stancosi, practicata in trupul unui munte, in lungul unei vai.
CIOPOR = Turma de capre negre
CLABUCET = Munte de forma rotunda, acoperit cu paduri.
CLIN = Panta usoara cu inclinare variabila a unui munte sau a unei vai
COASTA = Versant, panta a unui deal sau munte.
COBORATOR = Instrument folosit in catarare si speologie cu care se coboara pe o coarda prin alunecare franata.
COLT (CLEANT) = Varf de stanca facand parte din trupul unui munte
CON DE DEJECTIE — Microrelief de acumulare prezentind o forma semiconica, rezultata in urma depunerii materialului aluvionar, transportat de un torent sau de un riu, in punctele unde acesta inregistreaza o miscare transata a pantei (ses, pod de terasa)
CONCRETIUNI = Forme diverse de depunere a carbonatului de calciu pe peretii unei pesteri, ca urmare a dizolvarii calcarului de catre apele de infiltratie (stalactite, stalagmite, coloane, panze, baldachine, cristale, etc.)
CORNISA = Streasina de zapada care se formeaza in timpul viscolului pe linia crestelor.
CREASTA (COAMA, SPINARE) = Linia de intersectie a planurilor celor doi versanti oponenti ai spinarii unui masiv muntos
CULME = Partea cea mai de sus, prelungita orizontal, al unui munte
CUMPANA DE APE = Linia de despartire dintre doua bazine hidrografice sau doua vai invecinate, care coincide in general cu creasta unui munte
CURBA DE NIVEL = Linia de pe harta (culoare maro) care uneste punctele de egala altitudine, portiuni din teren asemanatoare brarilor pe care ne putem deplasa fara sa coboram sau sa urcam
CURMATURA (SA, TARNITA, FEREASTRA) = Locul unde coama sau creasta unui munte coboara apreciabil sub nivelul general al acestuia, portiune mai coborata sub creasta, ingaduind trecerea de pe un versant pe celalalt
CUSTURA = Creasta montana, ascutita, stancoasa, ingusta si dantelata in forma unei lame de fierastrau, de obicei intre doua caldari glaciare
DIACLAZA = Plan de ruptura in scoarta Pamantului, in lungul caruia compartimentele sunt departate, lasand un gol ingust si inalt intre ele.
DE-A COASTA = Termen folosit pentru a arata mersul in lungul unei coaste fara a
urca sau cobori.
DEFILEU = Vale ingusta si adanca rezultata din procesul de eroziune a unui curs de apa intr-o zona montana.
DOLINA = Adancitura a solului in forma de palnie, de dimensiuni variabile, formata prin dizolvarea rocilor calcaroase de catre ape
DOLOMIT — Carbonat natural dublu de calciu si magneziu, CaMg(CO3)2, cristalizat in sistemul romboedric, roca grauntoasa, transparent, incolor, alb sau cenusiu
DOS = Versant de munte cu expunere catre nord, umbrit.
DURAU = Parau de munte repede si zgomotos
ENDEMISM = Specie de planta sau animal traind numai intr-o anumita zona sau arie/areal.
EXURGENTA (IZBUC, RESURGENTA) = Locul de iesire, de obicei virulenta, a unui curs de apa subteran.
FALIE = Plan de ruptura in scoarta Pamantului, in lungul caruia compartimentele sunt deplasate pe verticala.
FATA = Versant de munte cu expunere catre sud, in general insorit.
FEREASTRA (TARNITA, SA, CURMATURA) = Locul unde coama sau creasta unui munte coboara apreciabil sub nivelul general al acestuia, portiune mai coborata sub creasta, ingaduind trecerea de pe un versant pe celalalt
FIR = Linia de cea mai joasa altitudine relativa a unei vai.
FISURA = Crapatura ingusta practicata intr-un perete stancos.
FIRN = Zapada persistenta pe muntii inalti, acumulata si tasata, care trecand prin faza grauntoasa devine gheata (portiunile rupte au forma de scanduri)
FOEN = Vant cald, uscat si puternic care bate primavara dinspre crestele muntilor spre vai, grabind topirea zapezilor
GAVAN = Scobitura, adancitura in stanca unui munte
GALMA = Varf de munte de inaltime modesta
GOL ALPIN = Zona situata deasupra limitei superioare a padurii, acoperita cu iarba, vegetatie pitica sau lipsita de vegetatie
GREABAN = Picior de munte abrupt si stancos
GROHOTIS = Masa compacta de bolovanisuri provenita din dezagregarea rocilor unui versant de munte, in general asezat in panta.
GROTA = Pestera de mici dimensiuni.
GRUMAZ = Sa foarte lata
HATAS = Carare ingusta, ramasa in general de pe urma trecerii frecvente printr-o regiune cu arboret si puternic inierbata a animalelor sau a turmelor de oi.
HATIS = Padure tanara, deasa, incalcita.
HIDROGRAFIE = Reteaua generala de vai si ape care strabate o anumita zona.
HORN = Spartura (valcel, jgheab) ingusta si inalta practicata in peretele unui munte, care permite ascensiunea prin el
HUDA = Pestera
IEZER = Lac de munte de origine glaciara
INTERFLUVIU = Portiune de teren (culme, creasta) cuprinsa intre doua vai vecine
IZBUC (EXURGENTA, RESURGENTA, GALGOI) = Locul de iesire la suprafata, de obicei virulenta, a unui curs de apa subteran.
IZVOR = Locul unde apa unei panze freatice iese la suprafata.
JGHEAB = Scobitura mai larga decat un horn, practicata pe versantul unui munte
KLIPPA = Bloc de roca de mari dimensiuni, izolat, deosebit de rocile din jur si reprezentind un rest dintr-o pinza de sariaj
LAPIEZ = Relief specific zonelor carstice constituit din santuri si excavatii de ordinul centimetrilor si decimetrilor, ca adancime si largime, si de ordinul metrilor ca lungime, nascut prin dizolvare din coroziunea rocilor solubile de catre apele de siroire, santuri si canale de obicei paralele cu panta; Sant rezultat in urma actiunii de dizolvare a apei de siroire pe suprafata calcarelor, sarii sau gipsului
LAVINA = Masa de zapada care aluneca – “in scanduri”, de obicei primavara, pe pante mai putin inclinate, dar cu o suprafata mai mare, inierbata si sub forma unui con rasturnat.
MARMITA = Scobitura ovala sapata in rocile din albia unui rau; apare in portiunea cascadelor
MAGURA = Forma de relief sub-montana, reprezentata printr-o culme in general impadurita.
MEANDRU = Bucla pe care o face un curs de apa. In pestera este o galerie
contorsionata, cu multe bucle.
MOLETIERA = Obiect de imbracaminte format dintr-o fasie de stofa cu care se infasoara pulpa piciorului (peste pantalon) de la glezna pana sub genunchi
MOMAIE (mamaie) = Movila mica de pietre (pamant) facuta de mana omului pentru a jalona, indica o poteca sau scurtatura nemarcata
MORENA = Morman de aluviuni, format din pietre, argila si nisip, ramase in urma topirii ghetarilor
MUCHIE = Linia de culme a unui munte sau a unei creste de munte.
MUNCEL = Denumirea data unui munte de o inaltime modesta, in general facand parte dintr-un grup.
NAMAS (CATUN) = Grup de asezari montane fara biserica
NOD OROGRAFIC = Masiv muntos din care pleaca culmi secundare in diverse directii
OBCINA = Culme scurta, cu aspect montan, in general impadurita
OBARSIE = Portiune inalta de la inceputul unei vai, locul de formare a raului ce o strabate
OROGRAFIE = Sistemul formelor de relief care caracterizeaza o zona montana.
PADINA = Portiunea inferioara a unei vai de abrupt, mai larga, cu vegetatie si, in general, umeda.
PAS = Punctul de trecere de pe un versant pe altul al unui grup de munti, folosind invariabil o curmatura sau o sa.
PESTERA = Cavitate adanca, in general desfasurata pe mai multe galerii, determinata in zonele carstice de actiunea dizolvanta a apelor asupra calcarelor.
PICIOR DE MUNTE = Culme secundara situata in partea inferioara a culmii principale si ramificata dintr-un varf al culmii principale; o ramificatie in general impadurita
PIEMONT = Forma de relief situata la contactul muntilor cu o campie sau depresiune, formata prin acumularea depunerilor aduse de apele curgatoare la schimbarea de panta
PITON = Lama de otel care are la capat un orificiu si care se bate in fisurile unui perete pentru a face posibila escaladarea lui.
PLAI = Picior de munte usor inclinat, inierbat sau poiana pe un picior de munte
PODIS = Intindere plana sau usor valurita, situata intr-o zona inalta de munte si acoperita in mod obisnuit cu pajisti alpine.
POLIE = depresiune carstica inchisa, cu fund plat, nascuta prin dizolvare, inundata periodic, drenata de o apa care vine pe cai subterane si dispare tot asa.
POLITA = Terasa mica ce intrerupe un abrupt sau o panta priporoasa, abrupta
PONOR = Loc de pierdere al unui rau intr-un masiv calcaros. Sinonim cu opusul Izbucului.
PORTAL = Gura de intrare (monumentala) a unei pesteri de mari dimensiuni.
PRELUCA = Poiana, loc lipsit de vegetatie arborescenta pe o coasta de munte
PRIPOR = Coasta de deal sau de munte, panta abrupta, povarnis
PRIZA = Asperitate sau proeminenta a stancii de care cataratorul se poate prinde cu degetele sau poate pune piciorul, facand astfel escalada posibila.
RAPEL = Procedeu de coborare franata pe coarda.
RAVENA = Vale stramta cu versanti abrupti, instabili (care se prabusesc, surpa)
RESURGENTA = Reaparitia la zi a unui curs de apa, care pe un sector oarecare a circulat subteran
SARITOARE = Ruptura de panta care trebuie escaladata, prag inalt pe o poteca de munte
SENINARI = Zone de stanci golase si foarte inclinate, din abruptul unui masiv muntos.
SOHODOL = Vale fara apa, fenomen carstic
SPALATURA = Stanca golasa, dar de o inclinatie mai redusa decat cea a seninarilor, in general lustruita de actiunea apelor meteorice.
SPINARE (CREASTA, COAMA) = Partea cea mai inalta a unui munte, al carei relief se prezinta cu doi versanti oponenti.
STALAGMITA = Depunere calcaroasa de forma conica pe podeaua unei pesteri sau galerii subterane
STALACTITA = Depunere calcaroasa sub forma conica, turture, pe tavanul unei pesteri sau galerii
STRUNGA (PORTITA) = Despicatura ingusta pe linia unei creste, trecere abrupta
SISTURI = Roci metamorfice, care se prezinta in general sub forma de foi sau lame.
SISTOACA (SURLOI, JGHEAB) = Valcel stancos, ingust, de inclinatie variabila, care brazdeaza panta unui munte.
SA (CURMATURA, TARNITA, FEREASTRA) = Locul unde coama sau creasta unui munte coboara apreciabil sub nivelul general al acestuia, portiune mai coborata sub creasta, ingaduind trecerea de pe un versant pe celalalt
TALVEG = Linia care uneste intre ele punctele cele mai adanci ale albiei unei ape sau vai uscate
TARNITA (SA, CURMATURA, FEREASTRA) = Locul unde coama sau creasta unui munte coboara apreciabil sub nivelul general al acestuia, portiune mai coborata sub creasta, ingaduind trecerea de pe un versant pe celalalt
TAU = Lac glaciar
TOPONIMIE = Ansamblul numelor proprii de locuri, de ape, de munti, dintr-o regiune geografica
TANC = Varf stancos pe linia de culme a unui munte sau pe versantii acestuia.
VERSANTI = Fetele unui masiv muntos, oponente in cazul unei culmi, creste sau spinari, divergente in cazul unor blocuri montane. Malurile cu inclinatie variabila ale unei vai de munte, versantul drept si versantul stang al unei vai - se determina asezandu-ne cu fata in directia in care curge apa (existenta sau posibila) prin acea vale
VALCEL = Ramificatie a unei vai de munte, situata la originea sau pe cursul acesteia.
VANTURIS = Cascada mica
ZANOAGA = Depresiune circulara, cu versanti prapastiosi, in zona muntilor inalti.

Sursa: alpinclubbrasov.ro

Valid XHTML 1.0! Copyright JTI Advertising © 2000 - 2015
Avem 122369 vizitatori unici si
1 utilizator(i) online
Informatiile si datele de pe acest site sunt proprietate a www.cazare.intorsura.ro 
in colaborare cu alti parteneri si nu au dreptul de a fi preluate fara acordul nostru scris. Echipa cazare.intorsura.ro